Astăzi, 29 iunie, românii îi sărbătoresc pe Sfinţii Petru şi Pavel. Pe lângă cele peste 260.000 de persoane care îşi serbează onomastica, este o zi în care se pomenesc şi cei dispăruţi. În ziua de Sfinţii Petru şi Pavel, zisă şi Moşii de Sân-Petru de Vară, se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se colaci, lumânări, mere dulci sau acre, zarzăre şi colivă. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, drept căpetenii ale apostolilor, care au contribuit la răspândirea Evangheliei în multe părţi ale lumii. Pentru cei care mai păstrează datinile, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună, iar sărbătoarea lor marchează miezul verii agrare şi răstimpul secerişului. De asemenea, odată cu această sărbătoare apar licuricii, în popor spunându-se că aceştia vin în ajutorul celor rătăciţi în pădure şi îi îndrumează. În ziua de Sfinţii Petru şi Pavel cucul şi privighetoarea încetează să mai cânte. Această zi poartă şi numele de "Sărbătoarea Lupilor", după legenda populară potrivit căreia Sfântul Petru, stăpânul cheilor de la poarta şi încăperile Raiului, este şi cel care împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales lupilor. Tot el este cel care stăpâneşte piatra, grindina şi este patronul plugarilor. Tot potrivit datinilor, până în ziua de Sân-Petru, femeile tinere nu au voie să mănânce mere, pentru a nu-i supăra pe morţi. După această sărbătoare ele au "dezlegare" la mere, spre deosebire de cele vârstnice, care trebuie să aştepte până la Sfântul Ilie. Sărbătoarea este marcată cu roşu în calendarele bisericeşti şi marchează încheierea Postului celor doi apostoli. În această zi se mănâncă peşte.