În satul Curciu se păstrează un vechi şi frumos obicei, al mersului cu Steaua, care din spusele bătraânilor satului datează de mai bine de 60 de ani. Acest obicei al Stelei este pus în practică de băieţii claselor V-VIII, indiferent de etnie sau apartenenţă religioasă. Începând de la lăsatul Postului Crăciunului, băieţii claselor V-VIII încep să repete zilnic colindele pe care le vor cânta în seara de Ajun, când vor porni cu steaua prin sat. Acest grup de băieţi are doi „şefi”, unul mare şi unul mic, ambii din clasa a VIII-a, care stabilesc repertoriul şi coordonează repetiţiile. Aceste repetiţii se fac în prima seară la şeful mare al grupului, iar apoi pe rând, la fiecare membru din grup. Gazda serveşte copiii cu covrigi, mere şi suc, iar băiatul la casa căruia se fac repetiţiile nu va repeta cu ceilalţi, el fiind pe post de gazdă, ajutând ca cei prezenţi să se simtă bine. Cu o seară inainte de ajunul Crăciunului ceata de băieţi merg prin sat, pe la gospodari, dupa iederă. Se întorc la casa şefului, unde aduc şi steaua care este moştenită din generaţii în generaţii şi care este păstrată la biserica din localitate, pe care o împodobesc. Tot atunci vor stabili şi noii şefi, pentru că cei tinerii care sunt acum în clasa a VIII-a, începând de anul viitor vor colinda în ceata feciorilor din sat. Vor fi numiţi şefi cei care colindă cel mai frumos şi care cunosc toate colindele învăţate. Tot atunci se va stabilii ora la care vor pleca în dimineaţa de Ajun la colindat. Atunci, îm dimineaţa de 24 decembrie, se adună în jurul orei 7 la casa preotului, de unde cu binecuvântarea acestuia, pleaca cu Steaua din poartă în poartă. De apreciat este faptul că Steaua este primită în toate casele, indiferent de religie sau etnia gazdelor. Colindătorii sunt mesageri ai lui Dumnezeu, ei vin cu pace, urează sănătate, fericire şi vestesc mântuirea. Aşa se explică poate deosebita cinste cu care sunt primiţi de gospodarii din Curciu.