Premierul Victor Ponta a prezentat strategia de construire a autostrăzilor până în anul 2018. Liderul PSD a spus că este nevoie de un proiect de lege care să conţină această strategie şi care să o facă obligatorie şi pentru guvernele viitoare astfel încât să nu mai exist sincope în finanţarea acestor proiecte. Banii pentru autostrăzi vor proveni din patru surse de finanţare: fondurile europene de coeziune (3 miliarde de euro în perioada 2014-2020), fondurile europene pentru dezvoltare regională (1,8 miliarde de euro în perioada 2014-2020), fonduri de la buget colectate din acciza la combustibil estimate între 750 de milioane şi un miliard de euro anual, fonduri private dar şi de la buget pentru autostrăzi în concesiu şi parteneriat public-privat, cu restricţia ca participaţia statului să nu depăşească 49% astfel încât să nu fie nevoie de creşterea deficitului bugetar. O serie de tronsoane au deja finanţarea asigurată: Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Sebeş-Sibiu, Sebeş-Turda, Turda-Târgu Mureş. Cele 3 miliarde din fondurile de coeziune vor fi utilizate pentru tronsoanele Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ, Roman-Bacău, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Bucureşti-Alexandria, Craiova-Calafat. Fondurile de dezvoltare regională vor asigura banii pentru Sibiu-Braşov şi Braşov-Bacău. În regim de concesiune sau în parteneriat public-privat ar urma să fie construite tronsoanele Surplacu de Barcău-Gilău, Piteşti-Craiova, Ploieşti-Cormarnic şi Cormarnic-Braşov. "Acesta din urmă îl consider un proiect crucial pentru această guvernare, nu pentru că este destinaţia turistică a bucureştenilor, ci pentru că este un drum cu trafic mare şi leagă sudul ţării de Transilvania", a declarat Victor Ponta.
Harta AUTOSTRĂZILOR din România până în 2018. Judeţul Sibiu E PE LISTĂ
Premierul Victor Ponta a prezentat strategia de construire a autostrăzilor până în anul 2018. Liderul PSD a spus că este nevoie de un proiect de lege care să conţină această strategie şi care să o facă obligatorie şi pentru guvernele viitoare astfel încât să nu mai exist sincope în finanţarea acestor proiecte. Banii pentru autostrăzi vor proveni din patru surse de finanţare: fondurile europene de coeziune (3 miliarde de euro în perioada 2014-2020), fondurile europene pentru dezvoltare regională (1,8 miliarde de euro în perioada 2014-2020), fonduri de la buget colectate din acciza la combustibil estimate între 750 de milioane şi un miliard de euro anual, fonduri private dar şi de la buget pentru autostrăzi în concesiu şi parteneriat public-privat, cu restricţia ca participaţia statului să nu depăşească 49% astfel încât să nu fie nevoie de creşterea deficitului bugetar. O serie de tronsoane au deja finanţarea asigurată: Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Sebeş-Sibiu, Sebeş-Turda, Turda-Târgu Mureş. Cele 3 miliarde din fondurile de coeziune vor fi utilizate pentru tronsoanele Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ, Roman-Bacău, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Bucureşti-Alexandria, Craiova-Calafat. Fondurile de dezvoltare regională vor asigura banii pentru Sibiu-Braşov şi Braşov-Bacău. În regim de concesiune sau în parteneriat public-privat ar urma să fie construite tronsoanele Surplacu de Barcău-Gilău, Piteşti-Craiova, Ploieşti-Cormarnic şi Cormarnic-Braşov. "Acesta din urmă îl consider un proiect crucial pentru această guvernare, nu pentru că este destinaţia turistică a bucureştenilor, ci pentru că este un drum cu trafic mare şi leagă sudul ţării de Transilvania", a declarat Victor Ponta.