Altarul de la Proştea Mare, vechi de peste 500 de ani, revine în luminile galeriilor Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu, după mai mulți ai ani de muncă de cercetare și restaurare, scrie www.stiridesibiu.ro. Altarul poliptic de la Proştea Mare, lucrare de referinţă pentru arta gotică târzie transilvăneană, va fi reintegrat, începând de miercuri, 10 decembrie, în circuitul expoziţional permanent din Palatul Brukenthal. Altarul are o vechime de peste 500 de ani, fiind realizat în două etape distincte, prima în jurul lui 1480 şi a doua în jurul anului 1510. ”Reintegrarea altarului în expoziţia permanentă din Palatul Brukenthal este de maximă importanţă, mai ales că este pentru prima dată când sunt expuse toate panourile restaurate. Restaurarea lor a durat mai mulţi ani, date fiind starea precară de conservare a panourilor şi complexitatea operaţiilor executare în Laboratorul de restaturare-conservare al Muzeului Naţional Brukenthal”, se precizează în comunicatul transmis de Muzeului Naţional Brukenthal. Altarul poliptic de la Proştea Mare poate fi văzut de miercuri, 10 decembrie 2014, începând cu ora ora 10, în expoziţia permanentă din Palatul Brukenthal, în Sala de artă medievală, etajul I.
ALTARUL POLIPTIC DE LA PROŞTEA MARE (TÂRNAVA)
”Grandiosul altar poliptic de la Proştea Mare / Târnava (jud. Sibiu) mai păstrează în prezent nouă din cele unsprezece panouri componente. În lipsa structurii sale de rezistenţă, a panoului central şi a predelei este posibilă doar o reconstituire virtuală a fostului altar şi o expunere arbitrară a părţilor rămase. Starea precară de conservare a panourilor de altar a impus iniţierea unui migălos şi îndelungat proces de restaurare a acestora. În urma unor investigaţii şi operaţiuni complexe, efectuate în perioada 2008–2009 (cu reintervenţii parţiale şi în 2014, datorită faptului că lemnul lucrează în continuare), s-a finalizat restaurarea voleţilor laterali ficşi: Isus şi cei 10.000 de Martiri şi respectiv, Martiriul Sf. Sebastian (opere ale meşterilor unui atelier din Mediaş din ca. 1510).
Restaurarea din anii 2010–2011 (cu reintervenţii parţiale şi în 2014) a celor patru panouri dispuse câte două – faţă-verso – pe voleţii laterali mobili a dezvăluit calitatea excepţională a compoziţiei şi execuţiei artistice a acestora, specifică stilului gotic târziu. Imaginile reprezentate (realizate într-un atelier medieşan din ca. 1480) sunt: Naşterea lui Isus, în registrul de jos al părţii interioare a voletului mobil din stânga, cu Sf. Valentin şi Sf. Antonie cel Mare pe verso şi respectiv, Închinarea Magilor, în registrul de jos al părţii interioare a voletului mobil din dreapta, cu Sf. Laurenţiu şi Sf. Ştefan pe verso.
În cursul anului 2014 a început restaurarea panoului Vizitaţia, cu reprezentarea Sf. Ecaterina şi Sf. Margareta pe verso, panou ce era situat în registrul de sus al voletului mobil din dreapta. (Panoul pandant, din registrul de sus de pe voletul mobil din stânga al altarului reprezenta cel mai probabil Buna Vestire, iar pe verso o pereche de sfinte.)
Realizate într-un atelier din Mediaş, în ca. 1480, cele patru panouri pictate cu Îngeri cântând la instrumente muzicale – dispuse iniţial câte două de o parte şi de cealaltă a scrinului central – au fost supuse unor intervenţii ample de restaurare începând din anul 2012 până în cursul anului 2014.
Deoarece scrinul central – cu o probabilă reprezentare a Fecioarei Maria cu Pruncul – şi respectiv, panoul cu Buna Vestire lipsesc, precum şi pentru a face posibilă examinarea picturii altarului de pe ambele părţi ale voleţilor laterali s-a realizat o machetă a altarului la scara 1:2, cu reproduceri ale scenelor pictate. Compoziţional şi iconografic, Altarul de la Proştea Mare reflectă influenţa atelierului în care a fost pictat renumitul Altar al Bisericii “Fecioara Maria” a Mănăstirii benedictine “scoţiene” (Schottenstift) din Viena. Evidente similitudini se regăsesc în scenele Vizitaţia şi Închinarea / Adoraţia Magilor, realizate între ca. 1469–1480 de un pictor vienez, format în ambianţa flamandă sau germană, din regiunea de nord a Rinului. O temă iconografică rar întâlnită în Transilvania este cea a Celor 10.000 de martiri (care potrivit legendei s-au convertit la creştinism împreună cu prinţul păgân Achatius, pe care l-au însoţit într-o bătălie în timpul Împăratului Hadrian sau a lui Antoninus Pius, motiv pentru care au fost torturaţi şi ucişi. Scena dramatică respectivă, redată pe voletul fix din stânga al altarului, este suprapusă cu scena Răstignirii lui Isus, într-un discurs pictural care se încadrează conceptului Imitatio Christi – idealul de imitare a Dăruirii de Sine până la Sacrificiul Suprem al lui Isus fiind un element important al teologiei, eticii și spiritualității creștine. Reprezentarea Sf. Sebastian pe panoul pandant din dreapta altarului nu este întâmplătoare; prin acceptarea torturii la care este supus, Sf. Sebastian îşi manifestă căinţa şi jertfa proprie pentru posibilitatea mântuirii păcatelor, conform aceluiaşi concept de Imitatio Christi.
Altarul de la Proştea Mare este o lucrare de referinţă pentru arta gotică târzie transilvăneană şi eforturile depuse de restauratorii Muzeului Naţional Brukenthal de repunere a acestuia în circuitul expoziţional merită toată consideraţia”, Dr. Daniela Dâmboiu, curatorul expoziției.