"Învierea Domnului Hristos, Bucuria întregii lumi"

"Luminoasa prăznuire a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos constituie expresia deplină a iubirii lui Dumnezeu faţă de întreaga Sa creaţie. Bogăţia de daruri care însoţesc această minune mişcă în profunzime nu numai fiinţa omenească, ci şi cosmosul întreg, nu numai pe cele văzute, ci şi pe cele nevăzute. Pentru a ne putea însă împărtăşi de aceste daruri, pentru a ajunge la ele, suntem datori să străbatem o cale aparte: calea postului, cu o vreme anume rânduită: vremea postului. Prin urmare, această cale şi această vreme pretind un om aparte: omul postului, omul postitor. De aceea, pe măsura măreţiei Minunii Învierii s-a rânduit nu orice fel de post, ci Sfântul şi Marele Post al Paştilor. El este o călătorie pusă la îndemâna noastră, dar nu o călătorie în sine, suficientă sieşi, ci, dimpotrivă, una mij­lo­citoare, căci ea ne mijlo­ceşte împărtăşirea de daru­rile Învierii. „Celui ce flămân­zeşte pentru Hristos, harul i se face hrană; celui ce înse­tează, băutură preadulce; celui ce tremură de frig, haină; celui ostenit, odihnă; celui ce se roagă, deplină încredinţare; celui ce plânge, mângâiere.” (Sf. Marcu Asce­tul, Filocalia, vol. I, p. 259). Nevoinţele postului îl fac pe cel ce posteşte mai curat şi cu cât dobândeşte mai multă curăţenie, cu atât mai mult cuprinde din lumina Sfintei Învieri. La capătul acestei călătorii, trăim cu toţii Minu­nea Învierii, care, în fiecare an, ne umple sufletele de har şi bucurie sfântă. Învie­rea este inima tainei cre­dinţei creştine şi scopul su­prem în dobândirea Împără­ţiei Cerurilor. A fi creştin în­seamnă a fi trăitor şi mărtu­risitor al Învierii, a fi în Hristos, a te îmbrăca şi a te împărtăşi cu Hristos. În acest sens, Sfânta Liturghie, prin Sfânta Împărtăşanie, în fiecare du­minică şi sărbătoare a anu­lui bisericesc actualizează şi prelungeşte spre noi În­vie­rea Domnului, care ne adu­ce iertarea păcatelor spre viaţa veşnică. De aceas­tă Mare Taină a Mântuirii noas­tre să ne apropiem me­reu cu frică de Dumne­zeu, cu credinţă şi cu dragoste, pen­tru ca lumina Învierii Dom­nului să fie mereu vie şi lucrătoare în viaţa noastră. De asemenea, darul Jertfei şi al Învierii Domnului Hris­tos se cuvine să fie prezent în sufletele fiecăruia dintre noi, îndreptându-ne inimile spre semenii noştri aflaţi în lipsuri şi nevoi, pentru a-i face pe toţi părtaşi dragostei şi bucuriei dumnezeieşti, care ne-a răsărit astăzi din mormânt. Numai astfel viaţa noastră va deveni o jertfă binecuvântată şi o continuă înviere. Astfel, cu smerenie, credinţă şi bucurie „să ne luminăm cu prăznuirea,… Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.”(din slujba Învierii).


Sărbători Fericite! La mulţi şi fericiţi ani!
†  LAURENŢIU Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului"
Un produs Blogger.