Pentru că recensământul „bate la uşă”, m-am gândit să vă prezint pe scurt caracteristicile acestuia şi principalele categorii de întrebări. Acesta este primul recensământ după intrarea României în Uniunea Europeană, iar o noutate este că de această dată nu vor fi luaţi în calcul cetăţenii plecaţi mai mult de 12 luni din ţară. Acest lucru ar putea duce în final la confirmarea estimărilor că populaţia României a scăzut cu un număr de 2-3 milioane de locuitori, fapt care va avea implicaţii în domenii precum sistemul educaţional sau medical, în calcularea ratei şomajului, dar şi a PIB-ului pe cap de locuitor. De asemenea, din punct de vedere politic, o scădere a populaţiei va veni la pachet cu revizuirea calculelor care se raportează la numărul de locuitori, de exemplu cota de reprezentare, număr de mandate, număr de colegii. Recensământul le va oferi cetăţenilor posibilitatea de a-şi declara dublă cetăţenie, apartenenţa la o anumită religie sau cult religios şi va implementa întrebări pentru persoanele cu dizabilităţi. În cadrul acestui recensământ, cel de-al 12-lea din istoria României, recenzorii vor lucra cu categorii de formulare pentru persoane prezente şi temporar absente, persoane plecate pentru o perioadă îndelungată şi persoane temporar prezente. Per total, vor fi peste 100 de întrebări la care ar trebui să răspundeţi. Prima categorie se referă la persoanele care se află în ţară de mai bine de 12 luni şi persoanele care au părăsit România pentru mai puţin de 12 luni. În cea de-a doua categorie intră persoanele care au părăsit ţara de mai bine de 12 luni, iar în cea din urmă categorie sunt cuprinse persoanele, înrudite sau nu, care vor locui în respesctiva gospodărie mai puţin de 12 luni. Se poate refuza răspunsul la întrebările legate de etnie, limba maternă şi religie. Fiecare recenzor se va prezenta cu câte o serie de astfel de formulare la fiecare familie, însumând în total 106 întrebări. Dacă la primele 10 puncte se stabileşte sexul, data naşterii şi starea civilă, următoarele întrebări acoperă informaţii precum localitatea naşterii, posibile reşedinţe în străinătate şi cetăţenia. În secţiunea de caracteristici demografice, femeile au 3 întrebări adresate lor exclusiv, precum "anul căsătoriei" sau "numărul copiilor născuţi vii". Urmează apoi cele 3 întrebări la care cetăţenii au voie să refuze să răspundă, „etnia, limba maternă şi religia”, urmate de categoria de caracteristici educaţionale şi cea de caracteristici economice. În ce priveşte statutul activităţii curente, cetăţenii pot opta pentru răspunsuri precum "ocupat", "şomer în căutarea primului loc de muncă", "şomer în cautarea unui alt loc de muncă", "elev/student", "pensionar", "casnică", "întreţinut de altă persoană", "întreţinut de stat" sau "întreţinut din alte surse". În finalul chestionarului se regăseşte secţiunea de abilităţi în desfăşurarea activităţii curente, unde cetăţenii sunt întrebaţi despre posibilele dificultăţi de sănătate care se ivesc zi de zi. Aici intră întrebări referitoare la dificultăţi de vedere, de auz, de a merge, de memorare, de îngrijire proprie şi de comunicare, pentru ca formularul să se încheie cu o întrebare despre ajutorul pe care îl primeşte o persoană cu orice de astfel de probleme.
"Capul gospodăriei", un termen care poate stârni controverse în familie. Un punct sensibil în formulare poate fi şi cel referitor la faptul că fiecare familie va trebui să stabilească o persoană care va fi notată drept "capul gospodăriei". Site-ul Institutului Naţional de Statistică menţionează că acesta este o persoană declarată şi recunoscută ca atare de către toţi membrii gospodăriei. Primele rezultate vor fi publicate la începutul anului viitor, însă rezultatele definitive vor fi cunoscute abia în 2014, când vor ajunge şi la Eurostat.