De la 1 iulie românii vor câştiga bani pe de-o parte şi vor pierde pe alta. Odată cu majorarea salariului minim brut pe economie de la 850 la 900 de lei, 960.000 de români vor câştiga ceva mai mulţi bani. Vor plăti însă şi amenzi de circulaţie mai mari, în care vor încălca regulile de circulaţie, un punct de amendă reprezentând 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Tot de la 1 iulie va creşte cu 2,5% preţul gazelor naturale, în timp ce factura pentru energie electrică va scădea cu 2,6%. De asemenea, serviciile de roaming în interiorul Uniunii Europene vor costa cu 20% - 55% mai puţin.
1. Gazele se scumpesc cu 2,5%
Românii vor plăti, de la 1 iulie, mai mult cu 2,5% pentru gazele naturale, iar companiile cu 1,5% mai mult. Motivul scumpirii gazelor ţine de majorarea ponderii gazelor din import, care va ajunge la 10% din consum. Reprezentanţii ANRE au explicat recent că se intenţionează asftel depozitarea unor cantităţi de gaze naturale "pentru a întări siguranţa în aprovizionare", având în vedere situaţia din Rusia şi Ucraina.
Gospodăriile din România plăteau, la sfârşitul anului trecut, cele mai mici preţuri la gazele naturale din Uniunea Europeană, de 3 euro pe 100 de kilowatt/oră, cu toate taxele incluse, potrivit Eurostat. La nivelul UE, media preţului la gaze naturale este de 7 euro pe 100 kilowatt/oră. Potrivit calendarului de liberalizare agreat de Guvern cu FMI în 2012, preţul gazelor pentru consumatorii casnici va fi liberalizat în totalitate la 31 decembrie 2018.
2. Creşterea salariului minim brut pe economie şi amenzi de circulaţie mai mari
O altă schimbare vizează salariul minim brut pe economie. De la 1 iulie va creşte salariul minim brut pe economie de la 850 de lei la 900 de lei, ceea ce va duce şi la majorarea amenzilor de circulaţie.
Un punct de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Astfel, din iulie un punct de amendă va reprezenta echivalentul a 90 de lei. Astfel că un şofer care depăşeşte limita de viteză cu 51 până la 60 de kilometri pe oră, abatere pentru care se acordă între 9 şi 20 de puncte de amendă, va fi sancţionat de la 1 iulie cu amenzi cuprinse între 810 lei şi 1.800 de lei, faţă de amenzi între 765 de lei şi 1.700 de lei, cum se întâmplă acum. Depăşirea limitei de viteză cu peste 60 de kilometri pe oră implică sancţiuni cuprinse între 21 şi 50 de puncte amendă, respectiv între 1.890 de lei şi 4.500 de lei, de la 1 iulie 2014. De majorarea cu 50 de lei a salariului minim de la 1 iulie vor beneficia peste 960.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Muncii. Chiar şi după majorarea salariului minim la 900 de lei, din iulie, România va continua să ocupe penultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte nivelul acestui venit.
Cel mai prost plătiţi salariaţi din România câştigau la sfârşitul anului trecut puţin peste un euro pe oră, cu 10 eurocenţi mai mult decât vecinii din Bulgaria. În 2014, suma a ajuns la circa 1,2 euro pe oră, mai puţin decât un angajat din America Latină sau din Beijing, reiese din datele Eurostat şi ale Naţiunilor Unite, după cum a scris gândul aici.
3. Roaming mai ieftin
Utilizatorii români de telefonie mobilă şi internet mobil vor beneficia de tarife reduse cu 20% - 55% pentru serviciile de roaming în călătoriile din spaţiul Uniunii Europene, începând cu 1 iulie, în cazul utilizării planului tarifar de bază (Eurotarif), conform Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Un MB de date va costa maximum 20 de cenţi în roaming, tariful pentru apelurile făcute va fi de maximum 19 cenţi pe minut, iar pentru cele primite abonaţii vor plăti maximum 5 cenţi pe minut. Trimiterea unui sms va costa 6 cenţi.
4. Factura la electricitate scade cu 2,6%
Dacă pentru gaze vor plăti mai mult, la electricitate românii vor plăti mai puţin de la 1 iulie. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că facturile la electricitate vor fi, în medie, mai mici cu 2,6% începând de la 1 iulie. Anunţul autorităţii de reglementare vine după ce anterior reprezentanţi ai ANRE precizau că, de la 1 iulie, în facturi se va regăsi celebra taxă de stâlp, pe care o plătesc Hidroelectrica şi Nucelarelectrica. Însă impactul taxei de stâlp, care ar fi scumpit facturile cu aproximativ 1,5%, nu va fi resimţit de populaţie, fiind compensat, printre altele, de reducerea altei taxe care apare în facturile la curent electric: taxa de cogenerare. Taxa de cogenerare este percepută de furnizorii de electricitate, banii strânşi trebuind să fie folosiţi de companiile de electricitate pentru investiţii. De exemplu, la o factură lunară în valoare de 110 lei, contribuţia de cogenerare este de 3,36 lei, iar certificatele verzi reprezintă 6,53 lei.
Explicaţia oficialilor ANRE pentru scăderea taxei de cogenerare, de la 1 iulie, este simplă: furnizorii de energie electrică ce încasează prin facturi taxa de cogenerare - care se regăseşte sub denumirea de contribuţia pentru cogenerare - nu au cheltuit toţi banii strânşi, iar ANRE a decis să reducă acest bonus. "ANRE a constatat că nu toţi banii strânşi din contribuţia de cogenerare au fost folosiţi pentru investiţii, aşa că a decis reducerea acesteia. Bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă (taxa de cogenerare n.n.) este corect acordat. Dar banii nu au fost cheltuiţi de companiile de furnizare, iar ANRE îi penalizează de fiecare dată. Nu se poate spune că oamenii au plătit mai mult, ci că firmele nu au cheltuit banii", au declarat pentru gândul surse din ANRE. De la 1 iulie, consumatorii casnici au un coş de energie format din 30% energie de pe piaţa liberă şi 70% din piaţa reglementată, de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. ANRE a recunoscut taxa pe stâlp în tarife doar pentru 70% din consum, ceea ce ar generat o creştere de 1,2 – 1,5% pentru consumatorii casnici. "Această creştere a fost însă anulată de faptul că bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă a scăzut cu 10 lei pe MWh, de la 18,4 lei pe MWh, de la 1 iulie", a precizat săptămâna trecută preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.
ANRE: Românii şi-au recuperat 80% din banii facturaţi în plus de Electrica
Mulţi românii se aşteptau la facturi mai mici la energia electrică pentru a compensa facturile umflate de Electrica, în perioada 2012-2013, prin schema făcută publică recent de DNA. Însă ieftinirea din iulie nu are legătură cu compensarea facturilor supraîncărcate din certificatele verzi. Întrebat când îşi vor recupera oamenii banii în urma dublei facturări a certificatelor verzi în 2012-2013, şeful ANRE, Niculae Havrileţ, a declarat recent că, din calculele ANRE, aceştia au fost recuperaţi deja, până acum, în proporţie de 75-80%. Restul banilor vor fi recuperaţi de consumatorii casnici până la sfârşitul acestui an, a mai adăugat şeful ANRE. "Populaţia îşi va recupera banii plătiţi în plus până la sfârşitul acestui an. Marii consumatori deja şi-au recuperat banii. Recuperarea banilor a început după ce facturile au scăzut de la 1 iulie 2013", rezumă situaţia surse din ANRE. Pe scurt, reprezentanţii ANRE susţin că suprafacturarea descoperită de DNA a fost de fapt o "inadvertenţă", pentru că legislaţia nu a fost clară, lăsând loc la interpretări. "Nu numai Enel a interpretat aşa, ci şase din cei opt furnizori au facturat la fel. Nu vreau să fac nominalizări", au explicat pentru gândul surse din ANRE.