Legea falimentului persoanelor fizice: Cum se face suspendarea executărilor silite

Peste 700.000 de români au restanţe la bănci şi aşteaptă de la autorităţi soluţii clare de restructurare a creditelor, nu legi neaplicabile, născute moarte încă de la promulgare. Dintre aceştia, 200.000 de persoane au credite cu ipotecă şi-şi pot pierde oricând casele pentru care au plătit deja la bancă mii sau chiar zeci de mii de euro. Din multitudinea de proiecte existente, două legi au fost promulgate până acum, Electorata şi Legea falimentului personal, însă niciuna nu este funcţională. Sunt croite strâmb şi îi bagă pe restanţieri în situaţii mult mai grave decât sunt deja, spun specialiştii. Mulţi oameni care şi-au cumpărat locuinţe în anii 2007-2008 nu mai pot să-şi achite ratele după ce le-au scăzut veniturile sau au rămas fără locurile de muncă. Riscă să-şi piardă apartamentul şi să ajungă pe drumuri. Nici măcar nu pot să-l vândă pentru că preţurile au scăzut cu 40-50% faţă de anul 2008, vârful pieţei imobiliare. Cei care şi-au pus speranţa în Legea falimentului personal, promulgată la sfârşitul săptămânii trecute de către preşedintele Iohannis, e bine să nu-şi facă iluzii. Cea mai mare problemă a acestui act normativ este că suspendarea executărilor silite şi îngheţarea datoriilor nu încep atunci când omul solicită demararea procedurii, ci doar după aprobarea planului de reeşalonare. Poate să dureze între 8 luni şi doi ani.