Miercuri, în jurul orei 10.30, procurorii au intrat şi în Secretariatul prefectului Miu Nicolae Ciobanu, acesta fiind unul dintre suspecţii în acest caz, informează Mediafax. Potrivit anchetatorilor, Ciobanu ar fi fost implicat, în anul 2010, înainte de a deţine funcţia de prefect, fiind administratorul unei firme private, în acţiunile unei reţele care folosea metoda "Factura", adică întrocea în evidenţele contabile facturi fictive pentru micşorarea bazei impozabile, metodă prin care era prejudiciat statul. Percheziţii au loc şi la Oficiul Juridic din cadrul Administraţiei Fiscale Caraş-Severin.Potrivit surselor citate, 20 de firme sunt puse sub învinuire în dosarul de evaziune fiscală, iar 32 de persoane vor fi audiate la DIICOT. "În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2010, pe raza judeţului Caraş-Severin s-a constituit un grup infracţional organizat specializat în activităţi din sfera criminalităţii economico-financiare şi spălare de bani, în scopul fraudării bugetului consolidat al statului. În vederea asigurării unei activităţi infracţionale calificate şi organizate, grupul a acţionat pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit. Primul palier a avut un rol decizional şi de coordonare asigurat de catre liderul grupării care a controlat întreaga activitate infracţională, precum şi de persoane apropiate care au avut ca sarcină monitorizarea punerii în aplicare a dispoziţiilor acestuia. Din palierul cu rol de execuţie au făcut parte membrii ai grupării care iniţial au fost angajaţi în societate, iar ulterior din dispoziţia liderului au avut calitatea de administratori/asociaţi ai unor societăţi , cele mai multe dintre ele de tip ” fantomă”. De asemenea, din acest palier, au făcut parte cei care au aderat ulterior la grupul infracţional, cu diverse roluri în societate (recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă, asigurarea legăturii între membrii grupării, etc). Din palierul de sprijin au făcut parte persoane care, fără a fi implicate direct în activitatea de evaziune fiscală şi spălare de bani, au desfăşurat alte activităţi infracţionale, (persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari) ,care, acceptând să fie înfiinţate societăţi comerciale la adresa acestora, sau transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale (sechestre), ş.a", se arată în comunicatul DIICOT.
Potrivit comunicatului, liderul grupului a coordonat şi societăţi care au desfăşurat o activitate comercială „la vedere”, participând la licitaţii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective. Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate era transferată către societăţile comerciale de tip fantomă care erau utilizate temporar, iar ulterior radiate. O altă latură a activităţii infracţionale consta în transferarea angajaţilor societăţilor ”curate” către societaţi ”fantomă”, în baza unor contracte în care acestea din urma preluau și obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însă nici un profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forţă de munca).
Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat este în sumă de aproximativ 25 de milioane de lei.